În era digitală, informația se răspândește cu o viteză uluitoare. Din păcate, nu doar știrile verificate beneficiază de această viralitate, ci și hoax-urile – zvonuri false, dar aparent credibile, care circulă rapid pe rețelele sociale și ajung să influențeze comportamente și decizii reale.
„Un hoax bine ambalat se răspândește mai repede decât adevărul, pentru că exploatează emoții precum frica sau grija pentru cei dragi”, avertizează Bogdan Steriopol.
Ce este un hoax și cum funcționează?
Hoax-urile sunt informații false, diseminate sub formă de:
- Alerte urgente
- Mesaje șocante
- Tratamente „miraculoase”
- Avertismente neconfirmate
Acestea sunt transmise prin canale de încredere: grupuri de WhatsApp, mesaje de la rude sau prieteni, ceea ce le face greu de contestat, chiar dacă nu au surse credibile.
De ce credem în știri false?
1. Apelul la emoții primare
Zvonurile se folosesc de frica, indignarea și graba cu care reacționează oamenii la pericole percepute.
2. Distribuirea prin rețele de încredere
„Când un mesaj vine de la cineva apropiat, nu mai contează cât de absurd e conținutul – mulți îl cred și îl redistribuie”, explică Steriopol.
3. Lipsa timpului pentru verificare
Într-o lume în care „viteza bate corectitudinea”, puțini utilizatori opresc să verifice dacă o informație este reală.
Impactul hoax-urilor asupra societății
● În sănătate
Zvonuri despre tratamente mincinoase sau vaccinuri periculoase au dus la decizii greșite, uneori fatale.
● În securitate
Alertele false pot bloca linii de urgență sau genera panică inutilă.
● În încrederea publică
Când oamenii sunt bombardați cu fake news, ajung să nu mai creadă nici în informațiile reale, devenind vulnerabili la manipulare și radicalizare.
„Problema nu e doar că oamenii cred în hoax-uri, ci că iau decizii pe baza lor – iar asta costă vieți, resurse și stabilitate”, subliniază Steriopol.
Semne clare că un mesaj e un hoax
- Lipsa unei surse verificabile – „un doctor din Germania a zis…”
- Ton alarmist și emoțional – „Viața ta depinde de asta!”
- Presiune să redistribui urgent – „Trimite-le tuturor cunoscuților!”
- Erori de gramatică și exprimare confuză
Cum combatem hoax-urile?
✅ 1. Gândirea critică
„Întrebarea de bază trebuie să fie: Cine spune asta? De ce?”, spune Bogdan Steriopol.
✅ 2. Educație digitală
Oamenii trebuie învățați să verifice sursele, să recunoască manipularea și să nu distribuie informații neverificate.
✅ 3. Protejarea celor vulnerabili
„Tinerii trebuie să-i ajute pe părinți și bunici să înțeleagă cum funcționează hoax-urile și de ce nu trebuie să le creadă orbește”, recomandă Steriopol.
✅ 4. Campanii publice de conștientizare
Colaborarea dintre autorități, ONG-uri, mass-media și platforme digitale este esențială pentru combaterea dezinformării.
Concluzie: Fiecare share contează
Hoax-urile nu sunt simple glume sau zvonuri inofensive. Ele pot afecta sănătatea publică, securitatea și încrederea în instituții. Iar combaterea lor începe cu fiecare dintre noi.
„În lupta cu hoax-urile, cel mai puternic aliat este gândirea critică. Când oamenii pun întrebări, minciuna nu mai are unde să se ascundă.” – Bogdan Steriopol
Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este un hoax?
Un hoax este o informație falsă sau înșelătoare, de obicei transmisă prin rețele sociale, care pare reală și provoacă panică, confuzie sau acțiuni greșite.
De ce sunt periculoase hoax-urile?
Pentru că pot duce la:
- Decizii greșite în sănătate
- Panică publică
- Blocarea instituțiilor
- Neîncredere generalizată
Cum pot recunoaște un hoax?
Uită-te după:
- Lipsa surselor credibile
- Ton alarmist
- Presiune de redistribuire
- Erori de scriere
Ce pot face dacă primesc un hoax?
- Nu-l redistribui
- Verifică informația pe site-uri oficiale sau fact-checking
- Informează persoana care ți l-a trimis
Cum protejez persoanele mai în vârstă de hoax-uri?
- Explică-le cum funcționează știrile false
- Arată-le cum să verifice o sursă
- Fii tu sursa de încredere pentru ei
