În era post-pandemică, marcată de digitalizare accelerată, incertitudine economică și schimbări sociale profunde, imaginea de lider nu mai este ceea ce era acum un deceniu. Tradiționalul arhetip al liderului autoritar, distant, infailibil, este tot mai des pus sub semnul întrebării. În locul lui, mediul de business cere autenticitate, empatie și intuiție socială – trăsături care intră în tensiune cu unele forme tradiționale de masculinitate promovate în businessul românesc și internațional.

Cum îți construiești o imagine de lider

Într-un raport recent publicat de Harvard Business Review, cercetătorii subliniază că masculinitatea sănătoasă în leadership nu se bazează pe dominare, ci pe influență pozitivă, încredere de sine, și capacitate de colaborare. În România, psihologii organizaționali observă o disonanță între imaginea publică dorită de mulți bărbați de afaceri și realitatea emoțională a rolului de conducere.

Dr. Cristian Andrei, psihoterapeut cu experiență în consilierea liderilor corporativi, afirmă că:

“Mulți bărbați confundă autoritatea cu rigiditatea și tăcerea emoțională cu forța. Însă adevărata putere a unui lider vine din integrarea vulnerabilității, asumarea limitărilor și exprimarea autentică a valorilor personale.”

Această nouă perspectivă deschide o dezbatere esențială: Cum îți construiești o imagine de lider, păstrând în același timp un echilibru între trăsăturile masculine tradiționale și noile cerințe ale mediului de business?

1. Renunțarea la mitul infailibilității

Unul dintre cele mai toxice stereotipuri asociate cu masculinitatea în business este ideea că liderul nu are voie să greșească. Mulți antreprenori și directori executivi români adoptă o postură rigidă, temându-se că orice vulnerabilitate percepută le va știrbi autoritatea.

Psihologii susțin că această presiune constantă de a părea “puternic” poate duce la burnout, izolare emoțională și decizii manageriale deficitare. În schimb, liderii care recunosc că învață din eșecuri, își asumă greșelile public și caută sprijinul echipei sunt percepuți ca fiind mai umani și mai de încredere.

2. Redefinirea autorității prin empatie

Contrar prejudecății că empatia este un semn de slăbiciune, studiile arată că liderii care practică ascultarea activă, feedback-ul constructiv și recunoașterea emoțiilor au echipe mai motivate și performante. În cultura de business românească, unde încă predomină modelul ierarhic, această abordare poate părea revoluționară.

Psihologul organizațional Laura Maria Ene punctează:

“Empatia nu înseamnă să fii ‘moale’, ci să înțelegi contextul din care vine celălalt și să acționezi strategic pentru a susține performanța. Este o abilitate cognitivă, nu doar o emoție.”

Pentru bărbații lideri, această schimbare presupune o desprindere de narativul tradițional al “omului dur” și o apropiere de o masculinitate echilibrată, orientată spre relaționare și dezvoltare continuă.

3. Investiția în imaginea personală cu autenticitate

În era social media și a prezenței constante online, imaginea de lider nu mai este doar despre costume scumpe și jargon corporatist. Este despre coerența dintre mesaj, comportament și valori. În România, tot mai mulți antreprenori și CEO aleg să își umanizeze brandul personal – vorbesc deschis despre eșecuri, postează imagini de familie, vorbesc despre provocările lor interioare.

Acest shift este validat și de specialiștii în branding personal: autenticitatea, nu perfecțiunea, generează încredere. Iar în cazul bărbaților din poziții de conducere, capacitatea de a integra și latura emoțională a vieții în comunicarea profesională devine o dovadă de maturitate și echilibru.

4. Gestionarea emoțiilor în context de presiune

Leadership-ul modern este, în esență, un act continuu de gestionare a stresului, presiunii și incertitudinii. În cultura masculină clasică, bărbații au fost educați să își “țină emoțiile în frâu” sau să le ignore. Însă realitatea arată că inteligența emoțională este una dintre cele mai importante competențe ale liderului eficient.

Liderii care știu când să spună nu, cum să regleze tensiunile în echipă și cum să-și gestioneze propriile trăiri sunt cei care pot naviga cu succes perioadele de criză. În România, această zonă este tot mai explorată de antreprenori care apelează la coaching, mindfulness, psihoterapie, semn că paradigma se schimbă.

5. Reconectarea cu scopul și valorile personale

În spatele oricărei imagini publice puternice trebuie să existe o claritate internă despre “de ce-ul” din spatele acțiunilor. Mulți bărbați în poziții de leadership și-au construit cariere din ambiție, competiție sau dorință de validare externă. Însă, odată cu maturizarea profesională și presiunile vieții moderne, apare nevoia de aliniere cu valorile personale.

Psihologii avertizează că atunci când liderii funcționează dintr-un spațiu de dezechilibru interior sau disonanță între viața personală și profesională, performanța devine mecanică, iar motivația scade drastic. Tocmai de aceea, un lider autentic în 2025 este acela care investește în clarificarea identității și construiește o imagine publică bazată pe adevăr și congruență.