Tranziția de la un loc de muncă stabil într-o corporație la drumul incert și provocator al antreprenoriatului devine tot mai frecventă în rândul bărbaților români. Fenomenul nu este nou, dar în ultimii ani – și mai ales în contextul post-pandemic – el s-a accelerat dramatic. Tot mai mulți profesioniști cu experiență, educație și cariere solide aleg să își părăsească pozițiile din multinaționale sau companii mari pentru a-și lansa propriile afaceri, ghidați de un mix complex de nemulțumiri personale, dorință de autonomie și aspirații creative.

Ce îi determină pe bărbați să aleagă antreprenoriatul în locul siguranței unei corporații

Pe hârtie, un job într-o corporație vine la pachet cu beneficii evidente: salariu stabil, abonamente medicale, bonuri de masă, traininguri internaționale, carte de muncă și, nu în ultimul rând, o anumită prestanță socială. Cu toate acestea, pentru un număr tot mai mare de bărbați, aceste avantaje nu mai sunt suficiente pentru a compensa lipsa de autonomie, birocrația excesivă, ritmul rigid și blocajele creative care vin la pachet cu lucrul într-o structură ierarhică strictă.

Într-un studiu realizat de Global Entrepreneurship Monitor, România se află în topul țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește intenția de a începe o afacere în rândul angajaților din mediul urban. Din totalul respondenților de gen masculin cu vârste între 30 și 45 de ani, peste 62% au declarat că și-ar dori să devină propriii lor șefi „în următorii trei ani”.

Fenomenul este confirmat și de tendințele de pe platformele de recrutare, unde a crescut cu peste 45% căutarea expresiilor precum „startup funding”, „freelance” sau „propriul business” în ultimele 24 de luni. Aceasta este dovada unei transformări profunde de mentalitate, în care cariera clasică este tot mai des înlocuită de căutarea unui sens personal și profesional mai profund.

Bărbatul modern vrea mai mult decât un salariu: caută autonomie și sens

În conversațiile cu zeci de foști angajați din corporații care au făcut pasul spre antreprenoriat, apar două teme recurente: nevoia de control asupra propriei vieți și căutarea unui scop autentic. Multe dintre aceste decizii nu sunt generate de urgențe financiare, ci de o criză de semnificație.

„Ajunsesem la 35 de ani, conduceam o echipă de 15 oameni, aveam un salariu foarte bun, dar mă simțeam gol”, povestește Andrei P., fost manager într-o corporație FMCG, care acum conduce un business de consultanță în sustenabilitate. „Nu mai aveam chef de KPI-uri. Nu mai simțeam că aduc o contribuție reală. Voiam să creez ceva al meu.”

Această stare este cunoscută în psihologia organizațională drept „burnout existențial” – un tip de epuizare care nu vine din suprasolicitare fizică, ci din lipsa de coerență între valorile personale și realitatea profesională. Pentru mulți bărbați, antreprenoriatul devine un teren fertil pentru reconectarea cu propria misiune și manifestarea creativității într-un cadru fără constrângeri.

În ce domenii aleg să intre bărbații care părăsesc corporațiile

Contrar stereotipurilor, nu doar domeniul IT atrage viitorii antreprenori. Bărbații care ies din corporații se îndreaptă spre consultanță, e-commerce, agrobusiness, educație, dezvoltare personală, fitness sau chiar productie artizanală. Mulți pornesc cu resurse minime, dar compensează prin experiența acumulată în structurile mari, unde au învățat despre procese, strategie, branding și managementul echipelor.

Un exemplu elocvent este Vlad Ionescu, fost project manager într-o corporație din domeniul bancar, care a fondat în 2022 o platformă de e-learning dedicată tinerilor profesioniști din România. În mai puțin de doi ani, proiectul său a ajuns la 30.000 de utilizatori activi și a atras o finanțare de tip seed de 250.000 de euro. „Tot ce am învățat în bancă aplic acum în afacerea mea, dar o fac în ritmul meu și cu viziunea mea”, afirmă el.

Această migrație spre antreprenoriat este susținută și de infrastructura financiară și legislativă îmbunătățită din ultimii ani. Programe precum Start-Up Nation, granturile PNRR pentru digitalizare, dar și accesul mai facil la fonduri europene nerambursabile și acceleratoare de business contribuie la creșterea numărului de noi firme fondate de bărbați cu background corporatist.

Frica de eșec rămâne un obstacol, dar nu un blocaj

Una dintre cele mai mari temeri identificate în rândul celor care visează să părăsească corporațiile este frica de eșec. „Am fost antrenați ani la rând să nu greșim, să livrăm perfect, să nu ieșim din procedură. E greu să îți resetezi mintea pentru un mediu în care incertitudinea e norma,” explică un fost director de HR devenit antreprenor în coaching de carieră.

Totuși, ceea ce îi diferențiază pe bărbații care reușesc să facă tranziția cu succes este acceptarea riscului ca parte naturală a procesului. Mulți își construiesc „planuri de ieșire” bine gândite – economii, validări timpurii de piață, parteneriate solide – pentru a reduce presiunea și a minimiza riscurile.

În plus, în 2025, eșecul nu mai este stigmatizat. În special în ecosistemul startup-urilor și al investitorilor, a avea un proiect care nu a funcționat este considerat o dovadă de experiență, nu de slăbiciune. Această schimbare culturală le oferă bărbaților curajul de a face pasul și, mai ales, resursele psihologice să continue chiar dacă drumul nu este liniar.

Modelul masculin de leadership se redefinește în antreprenoriat

Un alt aspect interesant observat de psihologi și consultanți de business este faptul că antreprenoriatul schimbă nu doar cariera unui bărbat, ci și modul în care se raportează la propria masculinitate și la rolul său în societate.

În cadrul corporațiilor, masculinitatea era adesea asociată cu controlul, perfecțiunea, ierarhia. În antreprenoriat, însă, devine esențial să înveți să delegi, să eșuezi, să ceri ajutor, să fii flexibil. Aceste transformări conduc la o formă de leadership mai empatică, colaborativă și autentică, ceea ce are impact nu doar profesional, ci și personal – în relațiile de familie, în cercul social și în comunitate.